"Gala muzicii sacre"

Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman"- Secţia audio-video, la întâlnirea de miercuri, 21 octombrie a Clubului melomanilor, sub genericul "Gala de muzică sacră" a oferit invitaţilor săi înregistrări audio video cu baritonul italian Renato Bruson.
Doamna profesoară Maria Barbărasă, a încercat să trezească interesul pentru acest gen de
muzică şi să prezinte vocea unui mare bariton.


Renato Bruson (n. 13 ianuarie 1936) este un bariton italian de operă. El este considerat unul dintre cele mai importanţi baritoni verdieni de la sfârşitul sec. 20 , începutul sec 21. S-a născut în Granze lângă Padova, Italia.
Bruson şi-a descoperit pasiunea pentru muzică , în corul parohiei când era copil. Şi-a început studiile de muzică la Conservatorul din Padova, unde a fost primit cu o bursă care i-a permis să participe la cursuri, în ciuda problemelor economice. Nu a primit sprijin material de la familia sa, care

l-a considerat “bun de nimic”. Aşa cum marturisea el însuşi mai târziu “Au crezut că am vrut să studiez muzica doar pentru că nu am avut nici o dorinţă de a munci. La acel moment, părerea unanimă era că, dacă cineva muncea, avea un viitor, în timp ce aceia care studiau, în special în cazul în care studiau muzica, erau consideraţi eşecuri, care nu îşi vor găsi calea în viaţă. El a putut să-şi continue studiile cu ajutorul administraţiei Conservatorului şi sprijinit de prieteni.
Bruson a debutat la operă în rolul Contelui di Luna în Trubadurul, la Teatro Lirico Sperimentale în Spoleto în 1961.
În anul următor, a fost Riccardo în Puritanii, la Teatrul de Opera din Roma. Prima lui apariţie la Metropolitan Opera a fost în rolul lui Enrico în Lucia di Lammermoor în 1969.
În 1970 a început colaborarea sa cu dirijorul Riccardo Muti, în Bal mascat de la Florenţa.
A debutat la Scala, în 1972 ca Antonio în Linda di Chamonix a lui Donizetti, la Edinburgh International Festival, în 1972 ca Ezio în Attila, la Covent Garden în 1975, în rolul lui Renato în Bal Mascat, înlocuind cu mare succes pe Piero Cappuccilli.
A debutat la Opera de Stat din Viena, în 1978, cu Macbeth. A avut un aşa mare succes, încât prestigiosul teatru austriac i-a acordat titlul atât de important de Kammersänger.
În anii 80 abordează muzica secolul al 18-lea începând cu Don Giovanni de Mozart.
Interpretul mărturisea într-un interviu acordat muzicologului Anca Florea , că debutul său în "Rigoletto ", a avut loc la începutul anilor '70 , la Cluj , reluând apoi rolul în decembrie 2007, pe scena bucureşteană . A fost impresariat de Ioan Holender şi a mai cântat şi la Timişoara.
El este considerat unul din cei mai buni interpreţi ai lui Rigoletto . Criticii apreciază frazarea sa elegantă şi expresivă, sunetul catifelat; calităţile sale vocale acţionează alături de o inteligenţă sclipitoare.
Iată cum este caracterizată vocea marelui artist , de către criticii muzicali români : Costin Popa aprecia "timbru învăluit în rezonanţe de bronz ".
Anca Florea a admirat de-a lungul anilor , "glasul superb şi intelegenţa interpretării, eleganţa frazării şi expresivitatea perfect adecvată personajului întrupat ".
Renato Bruson a fost prezent pe scene mari ale lumii : Teatrul Scala din Milano, Covent Garden din Londra, Staatsoper din Viena , Metropolitan din New York , etc. şi a primit numeroase titluri , premii şi distincţii .
El a abordat şi regia de operă, punând în scenă, în 1986 , la Neapole , " Simon Boccanegra "

................................................................

Spectacolul difuzat a fost înregistrat în bazilica din Tolentino , solistul fiind acompaniat de Orchestra Internaţională a Italiei şi corul Scholei Cantorum din aceeaşi localitate .
Din program au fost urmarite :
M. A CHARPENTIER " Te Deum "
W. A . MOZART " Serenata K 190 "
W. A . MOZART " Ave Verum Corpus "
GABRIEL FAURE " Pavane "
CESAR FRANCK " Panis Angelicus "
PIETRO MASCAGNI "Intermezzo"
PIETRO MASCAGNI Messa di gloria: " Benedictus "
ALFREDO CATALANI " A sera "
FRANCESCO P. TOSTI " Tantum ergo "

De la maestru la discipoli (III)

Miercuri , 7 octombrie , Clubul melomanilor şi-a reluat activitatea , după o vacanţă de trei luni . A fost o întâlnire de suflet , a treia din seria "De la maestru la discipoli şi dedicată pianului. Invitaţii serii au fost: doamna profesoară Mariana Ilie şi elevii Liceului de Arta "Marin Sorescu " : Andrei Surdu - cl. a Va , Adrian Radu -cl. a VIII-a şi Adela Liculescu -cl. a X-a . Programul muzical al serii a cuprins urmatoarele lucrari : Invenţiunea la 3 voci nr. 3 de Johann Sebastian Bach, Impromptu nr.2 de Franz Schubert, partea I din sonata "Patetica " de Ludwig van Beethoven , Preludiul şi Fuga în Do major din "Clavecinul bine temperat" de Johan Sebastian Bach , Studiul op.10 nr.1 de Chopin, Sonata KV576 de Mozart şi Studiul op.8 nr.12 de Skriabin.

Moderatoarea înâlnirii, doamna profesoara Maria Barbărasă, a reuşit cu întrebări delicate dar bine alese să-i facă pe invitaţi să se destăinuie.
Doamna profesoară Mariana Ilie şi-a amintit cu plăcere de anii copilăriei mici, când , la patru ani şi jumătate, s-a apropiat de lumea muzicii . Întreaga sa viaţă a fost legată de Liceul de Arta din Craiova făcând parte din prima promoţie şi devenind prima eleva pianistă din oraş. În clasa a XI-a a interpretat Concertul în la minor de Grieg, alături de orchestra Filarmonicii "Oltenia " sub bagheta dirijorului Teodor Costin. Şi-a continuat pregatirea muzicală la Conservatorul "Ciprian Porumbescu " din Bucuresti , după absolvire, revenind ca profesoară în liceul în care fusese elevî. Simţind nevoia unei perfecţionări, a urmat timp de doi ani consecutiv, cursurile de vară de la Weimar ale pianistului Gh. Halmoş. Au urmat ani de dăruire, de modelare , de munca intensă alături de elevi , formând generaţii de pianişti cu care a obţinut premii importante. Iată ce marturişete domnia sa : "Am descoperit , alături de ei , o gamă incredibilă de sentimente. Pe toate le-am trăit împreuna: implinirea, neliniştea, teama, responsabilitatea, emoţia artistică. Am simţit o dată cu ei euforia succesului, preţul acestuia-care uneori poate fi copleşitor, dar şi gustul amar al eşecului-neplăcut , dar, totodată, atât de necesar. El e cel care te avertizează atunci cand pierzi controlul şi alegi un drum greşit…
Daca aş avea posibilitatea să dau timpul înapoi, pentru a începe cariera de la capăt, aş alege acelaşi drum, pentru că cine a intrat în minunata lume muzicală, nu o mai poate părăsi niciodată".
Cei prezenţi , de la copii la vârstnici, au apreciat sinceritatea celor spuse de d-na profesoară şi au fost vrăjiţi de interpretările live ale tinerilor pianişti. Această întâlnire a dovedit încă o dată că biblioteca poate şi trebuie să fie un factor cultural activ şi educativ.
Nu în ultimul rând, mulţumim domnului profesor Adrian Ghidiceanu care a acordat pianul secţiei audio-video pentru această întâlnire.