sâmbătă, 20 decembrie 2008

Grupul psaltic "Sfântul Dimitrie izvorâtorul de mir"




În luna decembrie, muzica religioasă este abordată şi ascultată mai mult decat în restul anului.
Miercuri 17 decembrie, orele 17:00, Clubul Melomanilor i-a avut invitaţi pe membrii
Grupului psaltic „Sfântul Dimitrie izvorâtorul de mir" al Catedralei Mitropolitane din Craiova,
condus de Victor Şapcă.




Programul concertului

Naşterea Ta, Hristoase - troparul sărbătorii glasul al IV-lea; text compus de Roman Melodul, melos bizantin Dimitrie Suceveanu
Fecioara astăzi (condacul sărbătorii) glasul al III – lea; text compus de Roman Melodul, melos bizantin Dimitrie Suceveanu
Vitleeme, găteşte-te ! glasul VIII – text de Roman Melodul; melos bizantin Dimitrie Suceveanu
Chinonic duminical al Sfântului Ioan Cucuzel
Suită de stihiri din Canonul Naşterii –
glasul I; texte de Roman Melodul, melos bizantin Anton Pann şi diacon Cornel Constantin Coman
Stihiri la Înainteprăznuirea Naşterii Domnului glas VI, melos de Virgil Nanu
Cel făr’ de-nceput – glasul I; compoziţie psaltică de Sabin Preda

În oraşul Vitleem glasul I; text şi melos bizantin de Anton Pann
Steauaglasul al VI-lea; melos bizantin de Anton Pann
Limbile să salte glasul al V-lea Stihuri din psalmul 46 din Psaltirea versificată de mitropolitul Dosoftei


Domnul profesor Cristian Cercel, lector la Facultatea de litere a Universitatii din Craiova, a spus cateva cuvinte despre aceasta muzica si de cum trebuie ascultata


Rostul muzicii bizantine nu este unul estetic. S-a născut din rugăciune, este o expresie a rugăciunii ascetice, monahale iar scopul ei este de a naşte şi întreţine flacăra când lină când incandescentă a rugăciunii în sufletele celor ce o ascultă, de a potenţa cuvântul de rugăciune şi a-i tâlcui nuanţele. Ea descrie mişcările sufletului în prezenţa lui Dumnezeu. În cele opt variante ale muzicii bizantine, numite glasuri, diferite ca gamă şi etos, rugăciunea se manifestă fie ca suspin neostoit al inimii atinse de har, fie ca încleştare de luptă cu Cel Nevăzut, după a cărui binecuvântare inima însetează, fie ca ocean de pace şi bucurie a comuniunii cu Dumnezeu.

Ca structură este simplă, fiind alcătuită din două elemente: cântarea, sau linia melodică propriu-zisă şi un suport sonor al cântării numit ison. Tehnic, isonul poate fi descris ca fiind un sunet prelung şi discret, egal, uniform, drept. Numele provine tocmai de la permanenţa lui pe firul cântării (în limba greacă, ίσος – egal , uniform, nivelat). Acest constant suport sonor are calitatea de a induce o stare de atenţie liniştită, focalizată asupra cuvântului. El simbolizează în muzica bizantină veşnicia lui Dumnezeu. Astfel, avem în muzica bizantină imaginea întrepătrunderii temporalităţii umane cu veşnicia divină sau, mai bine zis, altoirea acestei temporalităţi pe veşnicia divină. Aceasta este, de fapt, rugăciunea, pe care muzica bizantină nu atât o descrie cât mai ales o propune ca atitudine şi postură. De aceea se şi pretează greu unui alt spaţiu decât cel eclesial.



Au fost peste 60 de persoane de toate vârstele. Toţi s-au bucurat de acest moment inedit : muzica religiosă în bibliotecă.

miercuri, 10 decembrie 2008

Crăciun la Roma




Miercuri, 3 decembrie, ora 17:00, membrii Clubului melomanilor au avut prilejul să vizioneze DVD-ul Crăciun la Roma filmat în biserica Santa Maria Maggiore.
Doamna profesoară Maria Barbărasa a făcut o prezentare succintă a muzicii religioase apusene.
DVD-ul conţine muzică renascentistă şi muzică instrumentală preclasică interpretată la instrumente vechi, specifice vremii.