sâmbătă, 20 decembrie 2008

Grupul psaltic "Sfântul Dimitrie izvorâtorul de mir"




În luna decembrie, muzica religioasă este abordată şi ascultată mai mult decat în restul anului.
Miercuri 17 decembrie, orele 17:00, Clubul Melomanilor i-a avut invitaţi pe membrii
Grupului psaltic „Sfântul Dimitrie izvorâtorul de mir" al Catedralei Mitropolitane din Craiova,
condus de Victor Şapcă.




Programul concertului

Naşterea Ta, Hristoase - troparul sărbătorii glasul al IV-lea; text compus de Roman Melodul, melos bizantin Dimitrie Suceveanu
Fecioara astăzi (condacul sărbătorii) glasul al III – lea; text compus de Roman Melodul, melos bizantin Dimitrie Suceveanu
Vitleeme, găteşte-te ! glasul VIII – text de Roman Melodul; melos bizantin Dimitrie Suceveanu
Chinonic duminical al Sfântului Ioan Cucuzel
Suită de stihiri din Canonul Naşterii –
glasul I; texte de Roman Melodul, melos bizantin Anton Pann şi diacon Cornel Constantin Coman
Stihiri la Înainteprăznuirea Naşterii Domnului glas VI, melos de Virgil Nanu
Cel făr’ de-nceput – glasul I; compoziţie psaltică de Sabin Preda

În oraşul Vitleem glasul I; text şi melos bizantin de Anton Pann
Steauaglasul al VI-lea; melos bizantin de Anton Pann
Limbile să salte glasul al V-lea Stihuri din psalmul 46 din Psaltirea versificată de mitropolitul Dosoftei


Domnul profesor Cristian Cercel, lector la Facultatea de litere a Universitatii din Craiova, a spus cateva cuvinte despre aceasta muzica si de cum trebuie ascultata


Rostul muzicii bizantine nu este unul estetic. S-a născut din rugăciune, este o expresie a rugăciunii ascetice, monahale iar scopul ei este de a naşte şi întreţine flacăra când lină când incandescentă a rugăciunii în sufletele celor ce o ascultă, de a potenţa cuvântul de rugăciune şi a-i tâlcui nuanţele. Ea descrie mişcările sufletului în prezenţa lui Dumnezeu. În cele opt variante ale muzicii bizantine, numite glasuri, diferite ca gamă şi etos, rugăciunea se manifestă fie ca suspin neostoit al inimii atinse de har, fie ca încleştare de luptă cu Cel Nevăzut, după a cărui binecuvântare inima însetează, fie ca ocean de pace şi bucurie a comuniunii cu Dumnezeu.

Ca structură este simplă, fiind alcătuită din două elemente: cântarea, sau linia melodică propriu-zisă şi un suport sonor al cântării numit ison. Tehnic, isonul poate fi descris ca fiind un sunet prelung şi discret, egal, uniform, drept. Numele provine tocmai de la permanenţa lui pe firul cântării (în limba greacă, ίσος – egal , uniform, nivelat). Acest constant suport sonor are calitatea de a induce o stare de atenţie liniştită, focalizată asupra cuvântului. El simbolizează în muzica bizantină veşnicia lui Dumnezeu. Astfel, avem în muzica bizantină imaginea întrepătrunderii temporalităţii umane cu veşnicia divină sau, mai bine zis, altoirea acestei temporalităţi pe veşnicia divină. Aceasta este, de fapt, rugăciunea, pe care muzica bizantină nu atât o descrie cât mai ales o propune ca atitudine şi postură. De aceea se şi pretează greu unui alt spaţiu decât cel eclesial.



Au fost peste 60 de persoane de toate vârstele. Toţi s-au bucurat de acest moment inedit : muzica religiosă în bibliotecă.

miercuri, 10 decembrie 2008

Crăciun la Roma




Miercuri, 3 decembrie, ora 17:00, membrii Clubului melomanilor au avut prilejul să vizioneze DVD-ul Crăciun la Roma filmat în biserica Santa Maria Maggiore.
Doamna profesoară Maria Barbărasa a făcut o prezentare succintă a muzicii religioase apusene.
DVD-ul conţine muzică renascentistă şi muzică instrumentală preclasică interpretată la instrumente vechi, specifice vremii.

luni, 10 noiembrie 2008

Maestrul dirijor Alexandru Iosub





Joi, 6 noiembrie, la întâlnirea Clubului Melomanilor de la Biblioteca Judeţeană Alexandru şi Aristia Aman, secţia audio-video şi American Corner, a fost invitat dirijorul şi compozitorul Alexandru Iosub.
Moderator al dialogului, doamna profesoară Maria Barbărasă, a propus să ascultăm la început primul din dansurile slavone ale lui Dvorak.
A doua zi, 7 noiembrie, urma ca maestrul să dirijeze spectacolul intitulat : Compozitori Cehi. În program erau incluse : "Tabor", poem simfonic de Bedrich Smetana ( prima audiţie), Concertul pentru flaut, vioară şi orchestră de Bohuslav Martinu( prima audiţie) şi Simfonia a IX-a în mi minor, op. 95 de Antonin Dvorak.
Recunoscând că alegerea sa nu este întâmplătoare dar este şi o provocare pentru că nu este uşor să cânţi cu orchestra două piese noi şi destul de dificile tocmai pentru că nu sunt de largă popularitate, dirijorul speră să încânte publicul meloman craiovean.
Domnia sa este convins ca un repertoriu bun trebuie să răspundă în aceeaşi măsură gusturilor publicului meloman, să atragă public mai puţin avizat cu piese de largă popularitate dar să şi propună piese noi, mai puţin cunoscute , de valoare, care să-l îmbogăţească.
Domnul Iosub este un om de muzică cu multiple preocupări şi încearcă în tot ce se implică să se apropie de perfecţiune, punând mult suflet.
Ca dirijor, a abordat foarte multe piese şi compozitori, a colaborat cu aproape toate orchestrele simfonice din ţară concertând la Sibiu, Bacău, Galaţi, Târgovişte, Piteşti, Iaşi şi evident la Craiova.
A cântat cu solişti de prestigiu internaţional : Ion Voicu, Ştefan Ruha, Gabriel Croitoru, Dan Grigore, Valentin Gheorghiu, Dan Atanasiu, Daniel Goiti, Viniciu Moroianu, Andrei Deleanu …şi mulţi alţii.
Împletind arta dirijorală cu o îndelungată carieră de dascăl, nu i-a ocolit pe tinerii interpreţi. Ba dimpotrivă a încercat să-i ajute pe foarte mulţi tineri să debuteze ca instrumentişti alături de orchestra simfonică.
Nu este puţin lucru pentru că aşa cum mărturisea maestrul, este dificil să lucrezi cu un debutant oricât de bine pregătit şi de talentat ar fi, pentru că este mult mai greu să cânţi cu o orchestră în spate decât singur. De aceea pentru dirijor este imperios necesar să lucreze mult mai mult cu tânarul instrumentist pentru a stabili un limbaj comun de comunicare, pentru a-l învăţa să-şi învingă emoţiile şi lipsa de experienţă şi apoi să lucreze şi cu orchestra. Aceasta, trebuie să fie îngăduitoare fără însă a face rabat de la calitatea interpretării.
Sunt de amintit aici spectacolele din 3 iunie si 16 iunie 2008 cu tinerii solişti: Mihai Diaconescu, Ştefan Robu, Tudor Octavian Bolnavu, Ioana Cristina Goicea, Alexandru Marian, Arthur Bocăneanu.
Lista tinerilor care au primit sprijinul şi încurajările maestrului este însă lungă şi ar ocupa prea mult spaţiu pentru a-i enumera. …Este însă de remarcat altruismul şi concepţia maestrului şi totodată a pedagogului şi educatorului Alexandru Iosub : “O buna educaţie cere ca educatorul să inspire elevului stimă şi respect şi nu se poate ajunge la aceasta prin nimicirea individualităţii elevilor şi prin asuprirea stimei de sine.”
Domnia sa a remarcat că tinerii valoroşi sunt din ce în ce mai puţini şi de aceea trebuie ajutaţi şi încurajaţi. A ţinut să atragă atenţia şi că programul şcolar este foarte încărcat şi nu le permite elevilor un studiu zilnic de câteva ore, necesar pentru a stăpâni bine tainele instrumentului şi a putea aspira la virtuozitate.
Întrerupând puţin discuţia, cei prezenţi au urmărit un fragment din spectacolul din 3 iunie 2008, şi anume Concertul nr. 1 de Beethoven interpretat de Orchestra Filarmonicii din Craiova, dirijor Alexandru Iosub, solist la pian, Mihai Diaconescu - elev clasa a XI-a la Liceul de Arta Marin Sorescu, prof. Mariana Ilie.
Maestrul Iosub a mărturisit cu candoare şi modestie că îi place să cocheteze cu “scrisul” muzicii. A compus mai multe orchestraţii pentru diverse spectacole dar cea mai îndelungată colaborare a avut-o cu Teatrul de păpuşi din Craiova.

Întrebat dacă ar fi dispus să reia concertele educative pentru tineri a marturisit ca este de acord cu aceste concerte la care tinerii să vină să asculte muzică dar nu agreează explicaţiile ample şi detailate pentru că, spunea domnia sa : muzica nu se explică ci se ascultă. Ea este mai aproape de divinitate mai mult decat oricare altă artă şi poate de aceea nu se poate povesti.
Paul Valery a încercat să descrie plăcerea de a asculta muzica fără însă să o poată defini:
“ Muzica îmi dă senzaţii abstracte: figuri delicioase a tot ce iubesc, a schimbării, a mişcării, a amestecului, a fluxului, a transformării “.

Ca proiecte de viitor, maestrul Alexandru Iosub a mărturisit că încearcă să abordeze lucrări noi, să îmbine în repertoriul său modernul, clasicul şi preclasicul .
La întrebarea dacă are o piesă şi un compozitor preferat, a răspuns că este dificil să aleagă pentru că ii place muzica bună şi totuşi… Preludiul în mi minor de Frederic Chopin ar putea fi o preferinţă.
În încheiere cei prezenţi au ascultat dansul nr 2 din “Dansuri slavone” de Dvorak.

Clubul Melomanilor mulţumeşte domnului Alexandru Iosub şi doamnei profesoare Maria Barbărasă care a condus discuţiile cu multă pricepere şi abilitate.
Am aflat cu acest prilej lucruri minunate şi inedite, am petrecut o seară minunată vorbind despre muzică şi ascultând muzică.

joi, 23 octombrie 2008

Pagini muzicale celebre cu André Rieu


Miercuri, 22 octombrie,ora 17:00 membrii Clubului melomanilor prezenţi la Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman" - secţia audio-video, au audiat şi vizionat DVD-ul Der Fliegende Hollander cu André Rieu

vineri, 10 octombrie 2008

Cecilia Bartoli Live in Italy






Miercuri, 8 octombrie 2008, la întâlnirea Clubului melomanilor a fost difuzat DVD-ul intitulat Cecilia Bartoli Live in Italy.
Cei prezenţi au audiat arii compuse de Händel, Vivaldi, Mozart, Schubert, Bellini, Donizetti în interpretarea renumitei mezzosoprane.

miercuri, 1 octombrie 2008

Mozart, Dvorak şi Gabrieli



Miercuri, 1 octombrie 2008, orele 1700, Clubul Melomanilor, îşi reia activitatea. În prima întălnire din această toamnă, doamna profesoară Maria Barbarasă vă propune audierea şi vizionarea din colecţia de DVD-uri a secţiei audio -video, a Concertului aniversar pentru Papa Benedict al XVI-lea din Auditoriul Paul VI de la Vatican în care Orchestra Radio din Stuttgart dirijată de Gustavo Dudamel interpretează lucrări din creaţia compozitorilor Mozart, Dvorak şi Gabrieli, sugerate chiar de suveranul pontif.
Solista serii a fost violonista americana Hilary Hahn, una dintre cele mai apreciate interprete a muzicii lui Mozart.
Ea a interpretat Concertul nr.3 pentru vioară şi orchestra în sol major terminat de Mozart cand avea doar 19 ani.

Despre muzică


Muzica se adresează fiinţei, într-un mod nemijlocit, spre deosebire de alte arte, care “vorbesc prin intermediul formelor”. Lumea sunetelor posedă o inteligibilitate imediată, căci elementele care o compun pot induce stări variate, trecând prin exaltaţiile bucuriei, apăsările melancoliei şi modulaţia infinit de tandră a dorului, practic toate aspectele fundamentale şi derivate ale manifestării sensibilităţii umane.
Muzica are trei elemente fundamentale: ritmul (prin tempo şi masură), melodia (prin sunete, intervale melodice, game), armonia (prin intervale armonice, acorduri, cadenţe).
Dacă pentru perceperea ritmului şi melodiei este suficientă urechea muzicală, armonia face apel la inteligenţă. Simultaneitatea de sunete produc reacţii afective şi mentale.
Muzica are, prin acţiunea sa aproape directă asupra sistemului nervos central, mijloace de a produce destul de uşor toate iluziile unei vieţi complete, toată fantasmagoria pasiunilor, a trăirilor senzuale, mergând uneori până la insinuarea dacă nu a inteligenţei, cel puţin a actelor sale.
“Muzica îmi dă senzaţii abstracte: figuri delicioase a tot ce iubesc, a schimbării, a mişcării, a amestecului, a fluxului, a tranformării. …[ muzica] , îmi determină mişcări, îmi desfăşoară spaţiul cu trei sau patru dimensiuni, îmi comunică impresii cvasiabstracte de echilibre, de deplasări de echilibre, îmi dă intuiţia conţinutului, extremelor, intermediarelor, emoţiilor, chiar a materiei.... Mă face să dansez, să răsuflu: mă face să plâng, să gândesc, mă face să dorm, să mă simt fulger, fulgerat; mă face lumină, tenebre; mă subţiază până la fir şi tăcere... Mă face toate acestea şi nu ştiu dacă sunt subiectul sau obiectul, dacă dansez sau asist la dans, dacă posed sau sunt posedat. Sunt în acelaşi timp pe culmea talazului şi la poala lui şi îi privesc înaltul. Această indeterminare este cheia acestui prestigiu”
(Paul Valery)

sâmbătă, 20 septembrie 2008

1 octombrie - Ziua Internaţională a muzicii


Ziua Internaţională a muzicii se sărbatoreşte în fiecare an din 1975, la propunerea renumitului violonist , dirijor şi muzicolog Yehudi Menuhin
Textul care urmează este cuprins în scrisoarea semnată de Yehudi Menuhin şi Boris Yarustowski, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Internaţional al muzicii şi este adresată tuturor membrilor acestuia, fiind datată 30 noiembrie 1974:
Domnilor, prima zi internaţională a muzicii organizată de către Consiliul internaţional al muzicii va avea loc pe 1 octombrie 1975, conform cu rezoluţia luata la a 15-a Adunare Generală din Lausanne, în 1973.
Intenţia acestei zile este de a încuraja:
- promovarea artelor printre alte sectoare ale societăţii;
- aplicarea idealurilor UNESCO de pace şi de prietenie între popoare, de dezvoltare a culturilor lor, de schimburi de experienţă şi de apreciere mutuală a valorilor artistice;
- promovarea activităţilor Consiliului Internaţional al muzicii aferent UNESCO, a organizaţiilor internaţionale membre şi comitetelor naţionale, ca şi a politicii sale în general.
Pentru a pune aceste intenţii în practică, organizaţiile noastre internaţionale şi comitetele naţionale sunt invitate să ia în consideraţie urmatorul plan de activităţi:
EVENIMENTE MUZICALE
- să invite compozitori, interpreţi şi muzicologi de renume pentru a vorbi despre importanţa muzicii, de locul ei în viaţa modernă, de idealurile UNESCO şi de activităţile Comitetului internaţional al muzicii;
- să organizeze întâlniri cu artişti, competiţii şi teste muzicale;
- să organizeze expoziţii de instrumente muzicale, de înregistrări, fotografii, picturi, sculpturi, caricaturi şi afişe pe teme muzicale;
- să invite delegaţii de muzicieni din alte comitete naţionale, să participe la Ziua internaţională a muzicii, precum şi compozitori şi interpreţi de pe diferite continente;
- să solicite interpreţilor mari din ţările lor să susţină concerte de Ziua internaţională a muzicii prin care să contribuie în întregime sau parţial la fondul internaţional de ajutorare mutuală a muzicienilor.
PROGRAME DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE
- să transmită concerte, discuţii şi dezbateri cu participarea personalităţilor majore care apreciază muzica (pictori, scriitori, chiar şi politicieni); cu ocazia Zilei internaţionale a muzicii , conducătorii Comitetului internaţional al muzicii vor transmite mesaje speciale;
PRESA ŞI INREGISTRĂRILE
- să publice articole în presă pentru a atrage atenţia publicului către această zi;
- să organizeze schimburi de casete şi de înregistrări folosite doar pentru scopuri demonstrative;
LUPTA ÎMPOTRIVA POLUĂRII SONORE
- să propună autorităţilor locale ca, în această zi să organizeze câteva minute de linişte în oraşe; această perioadă va fi folosită pentru a asculta muzica cântată în locuri publice ca şi în parcuri şi pieţele principale.
Pentru a realiza aceste activităţi, este esenţial să punem la dispoziţie toate forţele noastre: radio şi TV, societăţile de concert, companiile de operă, organizaţiile de amatori; un mare numar de locaţii ar trebui folosite: sălile de concerte ale teatrelor, centrele culturale, universităţile, bisericile, şcolile, fabricile, ca şi zonele deschise: parcuri, grădini şi stadioane.
Sperăm ca această prima zi internaţională a muzicii să constituie o realizare majoră printre activităţile noastre şi să devină un eveniment anual menit să propage o mai mare înţelegere a artei noastre, care să întărească pacea şi prietenia dintre popoare prin intermediul muzicii.
Cu prietenie,
Yehudi Menuhin şi Boris Yarustowski,
preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Internaţional al muziciiï


Tot pe 1 octombrie este Ziua internaţională a persoanelor de vârsta a treia, hotărâtă prin Rezoluţia 45/106 a Adunarii Generale a ONU din 1991 şi marcată în toate statele membre ale forului mondial, ca o dovadă a preţuirii şi respectului pentru aceste persoane. Această zi este dedicată în aceeaşi masură arhitecţiilor şi medicilor.

Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman", marchează această zi prin reînceperea întâlnirilor Clubului Melomanilor.

miercuri, 10 septembrie 2008

Scurt istoric






Inaugurat pe 31 octombrie 2002 de un grup entuziast de iubitori de muzică de calitate: Maria Barbarasa-profesoară, Gheorghe Daniliuc-economist, Gheorghe Fabian-profesor, Georgeta Furtună-profesoară, Mihai Răduţoiu-inginer, Mihai Ungureanu-pianist, Clubul Melomanilor şi-a propus stimularea interesului pentru valorile muzicale, dezvoltarea gustului estetic, trezirea interesului pentru cunoaşterea, analiza şi interpretarea fenomenului muzical.
Încă de la început, au fost invitaţi în club, toţi iubitorii muzicii.
Activităţile sale s-au concretizat în întâlniri periodice în care cei prezenţi au avut posibilitatea să comunice deschis, dincolo de simbolurile portativului muzical, despre nobleţea spirituală a artei muzicii.
Obiectivele “Clubului Melomanilor” sunt:
Mediatizarea şi punerea în valoare a compozitorilor clasici şi contemporani
Reconsiderarea valorilor muzicii vechi, româneşti şi universale.
Orientarea educaţională a tinerilor spre valorile perene ale muzicii, oferindu-le acestora posibilitatea experimentării muzicii prin audiţii muzicale înregistrate sau live a diferitelor genuri muzicale şi stiluri de compoziţie .
Organizarea de seri tematice, mese rotunde, seri muzicale, zile –dedicaţie, momente comemorative pe teme de actualitate cultural-muzicală, în scopul trezirii interesului pentru cunoaşterea, analiza şi interpretarea fenomenului muzical.
Începând din toamna anului 2003 (1 octombrie- Ziua Internaţională a Muzicii), întalnirile Clubului Melomanilor au început să se desfăşoare în Biblioteca Judeţeană Alexandru şi Aristia Aman- secţia de muzică.
Domnul profesor doctor George Fabian a înlesnit întâlniri cu oameni de muzică şi nu numai: dirijorul Ion Ionescu Galaţi, violoncelistul Marin Cazacu, dirijorul şi compozitorul Constantin Ungureanu, dirijorul Octav Caleya, dirijorul Teodor Costin, Alexandru Racu, Alexandru Evsevschi, prof. univ. dr. Alexie Buzera, pianistul Mihai Ungureanu, regizorul şi scriitorul Ion Olteanu, profesorul şi compozitorul Dan Ionescu, coregraful Ioan Kelemen, criticul literar Alexandru Firescu, pianistul Andrei Deleanu, maestrul Dorin Frandes, profesorul Florian Zamfir, tenorul Stelian Negoescu, mezzosoprana Georgeta Fangli-Dobre, profesoara Mariana Ilie, profesoara Paula Dogăroiu, soprana Diana Ţugui, basul Sorin Drăniceanu şi multi alţii.
În paralel, pentru tineri şi nu numai, distinsa profesoară Maria Barbarasă, membră fondatoare a Clubului Melomanilor, a organizat un ciclu de audiţii de iniţiere în muzica clasică.
Prin propunerea unor teme atractive (Animalele în muzică, Muzica şi poezia, Primavara în muzică, Muzica şi lumea basmelor, Literatura şi muzica, Muzica şi Istoria, Toamna în muzică, Natura şi muzica, În aşteptarea Crăciunului, Pianişti români ai secolului XX, Aniversare George Enescu, Portret Johann Sebastian Bach) şi alegerea unor fragmente muzicale sugestive a urmărit să formeze şi să cultive gustul tinerilor pentru muzica de calitate, care, pe langă ritm şi melodie, e plină de armonii. Daca ritmul induce activităti motrice (dansul), iar melodia sensibilizează orice ureche, sesizarea unei configuraţii armonice face apel la inteligenţă. Simultaneitatea de sunete produce reacţii afective şi mentale. De aceea muzica clasică nu este o muzică facilă şi gustul pentru acest gen, se cultivă.
Totodată, doamna profesoară a încercat să încurajeze şi să-i faca cunoscuţi pe tinerii muzicieni ai Liceului de Artă în audiţii precum : Parada instrumentelor, Parada vocilor, Clipa de muzică (corul de copii condus de prof. Eugenia Manole), Medalion George Enescu, Tinere talente .

Începând din toamna anului 2007, doamna profesoară se adresează în egală masură tinerilor şi vârsnicilor pregătind cu grijă şi pasiune, întâlniri interesante şi atractive : -"Enescu în inima mea"- film cu Yehudi Menuhin, Arii sacre în interpretarea lui Andrea Bocelli, Bijuterii muzicale- mari maeştri ai viorii- David Oistrah, Itzhak Perlman, Pinchas Zukerman, Nigel Kennedy, Aniversare Wolfgang Amadeus Mozart(27 ianuarie 1756), Bijuterii muzicale- Placido Domingo Grandissimo, Marţişoare muzicale cu Nigel Kennedy, " Stabat mater " de G. B Pergolesi, Igor Stravinsky -"Sacre du printemps"(Ritualul primaverii –balet), Placido Domingo în concert la Miami, Marile voci ale sec. 21- Gala de opera cu Anna Netrebko, Elina Garanca, Ramon Vargas,Ludovic Tezier (Baden-Baden- 2007), Essential Ballet- baletul Kirov la Covent Garden, Londra şi în Piaţa Roşie din Moscova, Bijuterii estivale cu Anne S. Mutter, Cecilia Bartoli, Lang Lang şi Astor Piazzolla.
Aceste întâlniri ale melomanilor au oferit prilejul bibliotecii de a promova muzica şi lectura (multe întâlniri au fost însoţite şi de mici expoziţii de cărţi pe tema respectivă), de a face cunoscute colecţiile bibliotecii şi nu în ultimul rând de a oferi spaţiul şi ocazii pentru schimbul şi transmiterea de cunoştinţe, idei şi impresii; pe scurt, de a se constitui într-un factor cultural şi educativ activ.